Vorbește

Echipa Minte Forte a lansat invitația pentru un nou concept de eveniment, în cadrul căruia, participanții au avut parte de conversații pe nevăzute cu persoane necunoscute. Scopul evenimentului „vOrbește” a fost acela de a oferi persoanelor participante experiența comunicării lipsită de partea vizuală. Au răspuns DA invitației la evenimentul „vOrbește” multe persoane, așadar, ne-am întâlnit miercuri, 19 iulie, dar și joi, 20 iulie, la H33 pentru a întâlni oameni faini și pentru a purta conversații profunde.

În jurul orei 19:00 au început să apară primii participanți, aceștia au fost poftiți să aștepte în curtea interioară sosirea celorlați participanți, fiind separați unii de ceilalți, moment în care au avut ocazia să reflecte la câteva întrebări mai personale. În momentul în care pe lista de participanți nu a mai rămas niciun nume netăiat, participanții au fost legați la ochi (pentru că, așa cum am promis, le-am oferit protecție împotriva deochiului) și au fost invitați să intre, pe rând, în încăperea în care avea să se desfășoare evenimentul. Li s-a prezentat modalitatea în care se va desfășura evenimentul și principalele „reguli”. În momentul în care Agnes și Bogdan, moderatorii evenimentului, au spus „start conversațiilor!”, încăperea întunecată și tăcută s-a transformat într-un loc plăcut, iar murmurile participanțiilor se auzeau din fiecare colțișor al încăperii.

Participanții au avut la dispoziție o oră, timp în care au avut posibilitatea de a discuta cu patru persoane diferite și necunoscute. Lucrurile s-au desfășurat în modul următor: au fost așezate câte două persoane, față în față, iar acestea aveau posibilitatea de a discuta, preț de 15 minute, pe tema unor subiecte mai profunde și mai personale propuse de moderatori; mai apoi, la fiecare 15 minute, aceștia își schimbau partenerul de discuție și în acel moment se schimbau și temele de discuție.

În momentul în care au trecut cele 60 de minute în care participanții au conversat între ei, aceștia s-au putut dezlega la ochi și au fost conduși într-o încăpere alăturată, primind provocarea de a-și găsi partenerii cu care au conversat în timpul în care au fost legați la ochi. Găsirea partenerului a fost ușurată și de faptul că, la început, li s-a propus participanților să-și spună sunetul preferat partenerului de discuție.

După ce am avut și o scurtă pauză, ne-am întors cu toții în încăperea inițială și acolo a avut partea de discuții și eventuale propuneri. Majoritatea persoanelor și-au exprimat încântarea față de ideea acestui eveniment și au spus că a fost într-adevăr o experiență inedită. Alții au spus că s-au bucurat că au avut posibilitatea de a avea parte de „big talk”, adică de a discuta lucruri mai personale și mai profunde cu ceilalți și că au lăsat deoparte banalele și zilnicele „small talk-uri”.

Participanții au fost încurajați să-și exprime modul în care au perceput toată această experiență, felul în care s-au simțit neștiind unde se află și cu cine vorbesc. Astfel, aceștia au spus că s-au simțit mai comozi să se deschidă știind că nu sunt văzuți, acest lucru i-a ajutat să se concentreze mai bine pe mesaj, nefiind distrași de imaginea și de criteriile pe care le atribuiau persoanei datorită imaginii. Datorită circumstanțelor create, aceștia au spus că au reușit să se conecteze între ei într-un timp foarte scurt la un nivel destul de profund. De asemenea, unii participanți au spus că au încercat să-și închipuie cum arată persoana cu care vorbesc, însă la final, atunci când și-au văzut înfățișarea au spus că arătau total diferit.

S-a discutat și despre modul în care se formează stereotipurile, prejudecățile și cum ne afectează acestea în viața de zi cu zi. Astfel, unele persoane au spus că de acum încolo vor încerca să ofere șanse egale persoanelor cu care comunică în general, în viața reală și că vor încerca să privească dincolo de aparențe. Din această experiență unii au și avut ceva de învățat, de exemplu, un participant a spus că s-a pus în locul unei persoane cu handicap de vedere, și că a înțeles o parte din ceea ce trăiește acea persoană zi de zi.

În final, participanții au fost îndemnați să scrie pe un bilețel lucrurile care le-au plăcut la eveniment, dar și lucrurile care ar putea fi îmbunătățite. Sperăm ca din această experiență fiecare persoană implicată a avut de învățat câte ceva și că de acum încolo, vor avea curajul de a se concentra mai mult la ceea ce spun oamenii, nu la felul în care arată.

Adriana Roiban, voluntar Minte Forte