Implică-te
   
 

Suntem o organizație non-profit din Cluj-Napoca,
și suntem preocupați cu promovarea sănătății mintale

 

Ajutor

  • Semne de avertizare  
  • Cum detectează mintea noastră pericole  
  • Consiliere paleativă  
  • Perfectionismul - factor de risc  
  • Cum să susții o persoană aflată în doliu  
  • Abuzul fizic al copiilor  
  • Cum recomanzi cuiva să meargă la psiholog?  
  • Găsește un specialist  
  • Psiholog vs psihiatru?  
  • La psihoterapeut  
  • Terapiile expresive  
  • Tipuri de psihoterapii  

Perfectionismul - factor de risc

pentru tulburările psihice

Cultura în care trăim oferă un loc de cinste performanței și competitivității. Dorința de a face lucrurile bine este tot mai mult înlocuită cu dorința de a face totul perfect. Zilnic suntem invadați de mesaje prin care dragostea, acceptarea, controlul, nevoi fundamentale pentru ființa umană, sunt asociate cu ideea de perfecțiune . Crescând cu aceste „valori” există posibilitatea foarte mare de-a le induce la rândul nostru copiilor noștri o tendința crescută spre perfecționism.

Ce este perfecționismul?

Perfecționismul reprezintă o dorință foarte puternică de-a face totul cum trebuie, de-a nu greși, de-a lua tot timpul cele mai bune decizii și de a depune eforturi cât mai mari pentru a atinge performanța maximă. Nu e nimic greșit în a-ți dori să reușești, dar atunci când reușitele tale devin singurul lucru prin prisma căruia te definești, atunci devine o problemă. Studiile recente arată faptul că ideea de competitivitate dusă la extrem are consecințe foarte grave asupra sănătății noastre.

Cum ajung copiii la perfecționism?

Cel mai frecvent copiii ajung să dezvolte un nivel ridicat de perfecționism prin:

  • Preluarea unui model din familie
  • Preluarea îndemnurilor celor din familie „Trebuie să iei numai 10!”
  • Comportamentul părinților în raport cu cei mici poate induce un nivel ridicat de perfecționism. De exemplu părintele îl roagă pe copil să facă ordine în cameră, iar după ce copilul termină îl roagă din nou,atunci mesajul recepționat de copil poate fi: “Nu te-ai descurcat suficient de bine, trebuie să te străduiești mai mult!”.
  • Acordarea atenției sporită atunci când obțin rezultate foarte bune
  • Compararea cu alți copii
  • Critici constante din partea părinților sau a persoanelor apropiate
  • Pedepse aplicate atunci când copilul nu se ridică la standardele adulților
  • Laude frecvente primite pentru performanță și nu pentru intenție sau implicare în sarcină

Cum gândeşte un copil perfecționist?

In mintea unei persoane care suferă de un nivel ridicat de perfecționism se găsesc o mulțime de gânduri nesănătoase . Cele mai frecvente astfel de gânduri sunt:

  • Este important pentru mine să fac bine ceea ce fac.
  • Dacă nu îmi stabilesc obiective înalte voi fi tot timpul pe locul II .
  • Dacă nu fac perfect este că și cum aș fi greșit complet.
  • Dacă nu fac lucrurile la fel de bine ca și ceilalți inseamnă că le sunt inferior .
  • Dacă nu fac bine lucrurile tot timpul oamenii nu mă vor respecta.
  • Cu cât voi face mai puține greșeli cu atât oamenii mă vor plăcea mai mult.
  • Ceilalți se asteaptă ca eu să câștig și nu îi pot dezamăgi.
  • Ar fi ieșit perfect dacă l-aș fi făcut eu.
  • Vreau ca că toți oamenii să mă placă.

Ce simte un copil perfecționist?


  • Trăieşte într-o stare de anxietate continuă.
  • Se simte neîncrezător în judecata lui şi cere excesiv părerea celorlalți.
  • Simte nevoia de aprobare din partea celorlalți.
  • Simte că îşi dezamăgeşte părinții, se simte vinovat.
  • Se simte neînțeles şi furios
  • Se simte speriat că va fi respins de părinți
  • Se simte inferior
  • Crede că merită să fie este pedepsit, criticat, certat, atunci când face lucrurile mai puțin bine.
  • Se simte vinovat dacă nu reuşeşte să facă ceea ce și-a propus.

Cum se comportă un copil perfecționist?


  • Nu suportă să fie criticat.
  • Este critic cu ceilalți
  • Acordă atenție sporită detaliilor
  • Vrea tot timpul să câștige.
  • Se supără foarte tare atunci când pierde
  • Ii este greu să radă de propriile greșeli.
  • Dacă un lucru nu iese așa cum își dorește îl reia până când iese așa cum vrea el
  • Evită sarcini și experiențe noi din frică de a nu greși.

Care sunt consecințele unui perfecționism exagerat?


  • Percep o evaluare constantă din partea celor din jur prin prisma performanțelor obținute
  • Resimt un puternic sentiment de rușine și umilință atunci când comit o greșală
  • Dezvoltă un nivel exagerat de precauție din teama puternică de a nu greși
  • Evită sarcinile noi, la care nu cunosc soluțiile pentru a nu greși
  • Petrec foarte mult timp verificând sarcinile astfel încât nu le mai termină la timp
  • Au aceleași standarde și de la cei din jurul lor motiv pentru care grupul de prieteni devine foarte redus

Cum poate fi ajutat un copil care a dezvoltat un nivel de perfecționism exagerat:


  • Sfătuiește-l să aleagă sarcinile cele mai importante pentru a ști încotro să-și direcționeze atenția și energia
  • Invață-l să se relaxeze. Descoperă ceea ce îi face placere și obișnuiește-l ca odată pe zi să realizeze acea activitate
  • Analizează-ți așteptările față de copil și modul în care le exprimi
  • Incearcă să îi transmit că îl iubești necondiționat
  • Invață să-l refuzi atunci când vezi că cere prea mult de la el.
  • Schimbă modul în care îl evaluezi evitând să îl compare cu alți copii
  • Temperează-i tendința de a se autoevalua arătându-i că ești foarte mulțumit așa cum e acuma și nu vrei mai mult de la el.
  • Învață-l să privească altfel greșelile. A greși nu înseamnă a eșua, ci poate fi o nouă posibilitate de învățare

Bibliografie:


  • Adderholdt, M., Goldberg, J., 1999, Perfectionism - What`s Bad About Being Too Good, Free Spirit Publishing, Minneapolis;
  • Antony, M.M., Swinson, R.P., When Perfect Isn't Good Enough, New Harbinger Publications, Oakland;
  • Stober J.,1998, The Frost Multidimensional Perfectionism Scale Revisited: More Perfect with Four (Instead of Six Dimensions), Personality and Individual Differences, Vol. 24. Nr. 4. pag. 481491;
  • Flett, G.L., Hewitt, P.L., 1998, Perfectionism: Theory, Research and Treatment, American Psychological Association, Washington;

Articol scris de Daria Moldovian, voluntar Minte Forte