Săptămâna Sănătății Mintale – Ziua 3

Ziua 3: Între nevoia de apartenență și identitatea personală

Întrucât uneori oamenii ajung să se simtă singuri chiar și atunci când sunt înconjurați de oameni și alteori ajung să se simtă conectați atunci când sunt singuri, psihoterapeutul Cristian Erdei a început prelegerea prin a defini termenii de singurătate și apartenență.

Astfel am ajuns la concluzia că atunci când vorbim de apartenență, ne referim la valori comune, conexiune cu alte persoane, înțelegere, sprijin și la sentimente de acceptare și iubire. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre singurătate, ne referim la lipsa de acces pe care noi o avem la noi înșine, la faptul că noi nu suntem vulnerabili cu noi, la lipsa de acceptare necondiționată a propriei persoane. În diferite puncte ale vieții noastre, aceasta se poate manifesta în diferite moduri precum confuzie de identitate (nu prea știm ce vrem), depresie (atunci când simțim că nu mai suntem conectați cu cei din jur), anxietate socială (ne e frică de eventuala respingere a celorlalți) sau chiar prin adicții, prin dependențe de substanțe toxice, care de cele mai multe ori nu sunt decât încercări de rupere de granițe spre alți oameni.

Ceea ce știm sigur este că nevoia de apartenență reală și sănătoasă este absolut normală și este prezentă pe tot parcursul vieții cu mici fluctuații. Într-o secvență ideală, în prima parte a vieții, aceasta pălește puțin în fața nevoi de identitate personală deoarece în această perioadă ne axăm mai mult pe propria dezvoltare și pe a demonstra ceea ce știm, însă aceasta nu întârzie să își facă simțită prezența în a doua parte a vieții când oamenii de obicei simt nevoia să facă parte din ceva, să lase ceva în urmă. 

Problemele care pot să cauzeze diferite dezechilibre pe acest aspect, adesea provin din interacțiunile timpurii. Atunci când nu se ține cont de nevoile noastre, nu ni se oferă niște strategii de reglare emoțională eficiente, sau mai rău, atunci când suntem abuzați, putem să devenim izolați, revoltați sau supuși în speranța că dacă ne vom comporta ca atare vom scăpa de sentimentele negative. Adoptate pe termen lung, aceste strategii de coping deficitare pot duce la diverse trăsături pe care le putem avea cu toți sau, în cazuri mai extreme chiar la tulburări de personalitate.

Astfe, persoanele cu trăsături narcisice sunt cei mai sensibili la critică, au o stimă de sine foarte ridicată, dar nu se acceptă necondiționat; persoanele cu trăsături histrionice par intimi dar prin comportamentele lor ei nu fac decât să caute aprobare; cei cu tendință spre dependență se agață de cei din jur, în relații nu știu ce să facă în lipsa celuilalt deoarece se contopesc cu persoana respectivă, nu fac sacrificii din dorința de a oferi ceva ci din frica de a nu fi acceptați și mereu sunt într-o relație; cei cu borderline idealizează la început după care sunt dezamăgiți; personale cu personalitate antisocială consideră că toți vor să le facă ceva rău, motiv pentru care acționează ei primii.

Alte probleme care pot să apară atunci când ne simțim singuri sunt legate de sexualitate. Dorința compulsivă de a întreține relații sexuale poate să reflecte nevoia de apartenență. Această nevoie este comună, dar reprimată din cauza riscului pe care o relație poate să îl prezinte. Alte manifestări, mai puțin clinice le putem vedea la oamenii care au prea multe proiecte, militează prea mult, devin fanatici sau radicali doar din dorința de apartenență.

Și pentru că problemele au și rezolvări, în cadrul prelegerii au fost discutate și posibile soluții în aceste situații:

  1. Să încercăm să tăiem comportamentele care întrețin problemele;
  2. Să stăm pe emoțiile noastre negative;
  3. Să diferențiem între lucrurile pe care vrem să le facem și cele care trebuie să le facem de frică;
  4. Să acceptăm că rolul relațiilor este să evoluăm, motiv pentru care este în regulă că nu toate acestea rezistă în timp;
  5. Nu ne putem cunoaște în absența celorlalți. În acest scop putem realiza un mic exercițiu: cerem 3-5 descrieri ale propriei persoane, cu bune și cu rele, unor oameni apropiați nouă.

 

Articol realizat de Mădălina Milaș

 

 

Ultimele articole