Săptămâna Sănătății Mintale – Ziua 4

   Ziua 4: Cafeneaua cu suflet – Atitudini pentru o societate sănătoasă

Cafeneaua cu suflet ne duce cu gândul la ceea ce ne spune și numele:  timp petrecut la o cafea sau un ceai cald, între oameni valoroși care se deschid, își spun gândurile, ideile și ce au pe suflet în discuțiile pe temele propuse. Au fost cinci teme, fiecare la câte o masă la care era așezat strategic câte un facilitator, care să ghideze discuție. Pentru ca participanții să discute despre toate subiectele și să obțină o experiență cât mai valoroasă, s-a impus o limită de 20 de minute pentru fiecare masă.

Inițial, fiecare s-a așezat unde a dorit, unde a simțit că subiectul rezonează cel mai bine cu persoana sa. Pe măsură ce a timpul a trecut, mesele s-au schimbat într-o ordine anume, grupul creat la început rămânând același.

Dacă ai fi participat la Cafeneaua cu Suflet de vineri seara, ai fi putut surprinde următoarele momente:

Pe o masă pe care se află o hârtie colorată pe care scrie „Compasiune”, este așezată Paula Nuțaș, psihoterapeut, formator și coordonator al serviciilor de consiliere și psihoterapie din Minte Forte. Se vede din sclipirea ochilor ei că este foarte pasionată de acest subiect și ascultă cu mare interes fiecare răspuns primit. Aflăm că atunci când ne gândim la compasiune, idea care vine automat este de a o egala cu mila. Pe măsură ce discuțiile se desfășoară ajungem la un consens despre ceea ce înseamnă compasiunea: este o emoție, o atitudine pozitivă complexă care ne face să fim unici, ne dezvăluie umanitatea și bunătatea față de ceilalți și față de noi. Compasiunea nu implică o poziție de inegalitate între cel ce o oferă și subiectul său. Am aflat o idee interesantă: că compasiunea poate însemna și atunci când cumperi lactate de la o firmă locală pentru simplul fapt că este o afacere din comunitate, din dorința de a o susține. Compasiunea poate fi cultivată intenționat, prin exercițiu, sau neintenționat, prin exemplu.

La o altă masă, nu prea departe de prima, ne așteaptă Dumitrița Simion, formator și director executiv al Minte Forte, cu care discutăm despre Recunoștință. Am aflat că este un sentiment pozitiv foarte valoros dar care este manifestat mai adesea față de extremele pozitive, precum atunci când trecem de la o stare de sănătate precară la una foarte bună. Cu toții de la masă am fost de acord că ar trebui să  arătăm cât mai des recunoștință față de persoanele din jurul nostru deoarece le face să se simtă valoroase, validate dar și deoarece ne face pe noi să ne simțim mulțumiți de sine, pozitivi. În comunitate, exprimarea acesteia o unește și o încheagă, persoanele realizând dependențele pozitive pe care le au unii față de ceilalți, motivându-le să facă fapte bune deoarece le văd impactul, un fel de „pay it forward”. Așa cum a spus foarte frumos Dumitrița, recunoștința are două etape, mai întâi fiind „un moment în care conștientizarea binelui din viața ta îți licărește în minte, urmat de un moment în care exprimi recunoștința față de ceva sau cineva”.

La masa rotundă din colț plină de culori și desene, ne întâmpină Curiozitatea, moderată de Ovidiu Bogdan Talpoș, formator și voluntar Minte Forte. Aflăm că această curiozitate este „o nevoie de bază” și că fără aceasta umanitatea nu ar putea progresa, individul nu ar putea evolua. Curiozitatea vine din explorare, din nevoia de autonomie și adaptare, deoarece „lumea e prea complexă ca să nu ai curiozitate”. Aflăm de asemenea că această nevoie de bază poate fi exprimată în stiluri diferite, în funcție de scop și de modul în care o expunem; că putem părea „primitori” sau intruzivi și că trebuie să avem grijă cum o exprimăm.

La masa pe care toată lumea părea că a evitat-o inițial, se află Bogdan Romanică, trainer și coordonator al asociației Dreams for Life, cu care vorbim despre Responsabilitate. Suntem de acord că aceasta este o asumare conștientă a consecințelor unei acțiuni și că poate fi manifestată față de diferite aspecte ale vieții (față de sine, de o altă persoană de echipă, față de mediu etc.) De asemenea, discutăm că este cel mai greu de asumat atunci când există consecințe grave. De fapt, în general este greu de asumat deoarece există frica de penalizare, în spatele căreia se află frica de eșec și apoi dorința de a păstra o imagine pozitivă față de sine. Concluzionăm că într-o comunitate sănătoasă este foarte important ca fiecare membru să fie responsabil față de sine și de ceilalți și șă își manifeste valorile.

La ultima masă, dar nu cea din urmă, se află Solidaritatea, despre care vorbim cu  Alexandru Giurgea, formator și coordonator al  programului de voluntariat internațional din Minte Forte. Expunându-ne părerile, concluzionăm despre solidaritate că implică două mecanisme, cel de ajutare a altor persoane și cel de unitate, de a tinde către aceleași valori și de a ne concentra asupra similarităților dintre membrii comunității. Într-o comunitate sănătoasă e importantă solidaritatea deoarece problemele pe care comunitatea le întâmpină pot fi rezolvate mai ușor, se creează legături între membri și se dezvoltă compasiunea. Solidaritatea poate fi cultivată prin exemplu, empatie, responsabilitate și comunicare.

Discuțiile au fost atât de captivante încât minutele alocate fiecărui subiect au trecut pe nesimțite, iar participanții au fost extrem de încântați (sau așa au ținut să ne precizeze), pentru că au simțit că și-au petrecut timpul în mod util pentru dezvoltarea lor personală și pentru igiena mentală.

Articol realizat de Lupei Diana

Ultimele articole