Cum facem față relațiilor toxice din familie

Cuvântul ”familie” naște în noi emoții complexe, fie ele plăcute, neplăcute sau o combinație între cele două, precum și emoții amestecate și derutante. Expresii populare precum „O familie fericită este un rai timpuriu” prezintă familia într-o manieră idilică, dar cu toții știm că situațiile familiale nu sunt mereu atât de ideale. Deci, ce se întâmplă și ce putem face când nu avem parte de un cămin și de o familie sănătoasă și iubitoare, iar situația familială e departe de a putea fi numită „rai”?

Relațiile familiale și interacțiunile dintre membrii unei familii ne influențează atât în copilărie și adolescență, cât și ulterior, în perioada adultă. Ele influențează modul în care ne vedem pe noi înșine și modul în care interpretăm lumea din jur, precum și calitatea relațiilor noastre actuale și viitoare. De asemenea, relațiile familiale ne influențează atât sănătatea psihică, precum și dezvoltarea emoțională.

Relațiile toxice sunt reprezentate de comportamente abuzive de tip verbal, emoțional, psihic sau fizic. Pe când abuzul fizic este mai evident, formele de abuz emoțional, psihic sau verbal sunt adesea greu de recunoscut și de corectat, întrucât acestea pot fi considerate normale în anumite familii și culturi, fiind trecute ușor cu vederea.

SEMNE ALE RELAȚIILOR TOXICE

  • Certuri constante și jigniri. Conflicte există în orice tip de relație, însă atâta timp cât membrii se tratează cu înțelegere și respect, relația rămâne funcțională și sănătoasă. Totuși, dacă certurile sunt foarte dese și presărate cu agresiuni verbale, relația poate să reprezinte o problemă. Exemple de astfel de injurii sunt jignirile, ironizarea, luarea în derâdere sau batjocura.
  • Critică și depreciere. Ne referim aici la comentariile ce au intenția de a jigni, nerespectarea opiniei personale, și dezaprobarea constantă a tot ceea ce facem cu scopul de a ne diminua reușitele și a ne denigra ca persoană.
  • Control și manipulare. Încercarea de a controla și dirija viața noastră personală fără a ține cont de nevoile și opiniile noastre. Controlul poate fi exercitat atât fizic, cât și emoțional ori financiar.

CE PUTEM SĂ FACEM?

Odată ce am determinat că un membru al familiei sau mai mulți manifestă un astfel de comportament și că avem de-a face cu o relație toxică și dăunătoare sănătății noastre psihice, putem să reflectăm și să decidem cum dorim să continue această relație. Este dificil să renunțăm complet la un membru al familiei. Avem însă opțiunea de a controla mediul interacțiunilor noastre, de a ne pregăti psihic și emoțional înainte de o astfel de interacțiune, creând un plan de acțiune pentru a minimaliza impactul întâlnirii.

Iată câteva modalități prin care putem face față unei relații toxice cu un membru al familiei:

  1. Nu încerca să schimbi persoana 

Ca în orice relație, trebuie să fim conștienți de faptul că singura persoană pe care o putem schimba suntem noi înșine. Schimbarea este posibilă doar dacă este dorită, dacă persoana dorește să își revizuiască comportamentul, iar o astfel de schimbare are nevoie de timp și investiție de efort.

  1. Pregătește-te înainte de interacțiune

Pentru că este ușor să credem că persoana s-a schimbat, mai ales dacă ne întâlnim cu aceasta la câteva luni, și ne putem convinge pe noi înșine că sentimentele provocate la ultima interacțiune nu au fost atât de rele, avem adesea speranța că lucrurile vor fi mai bune de data aceasta și că noi suntem cei ce ne-am înșelat în trecut. Dar în majoritatea cazurilor, a ține o astfel de speranță vie rezultă doar în dezamăgirea și întristarea noastră. Așadar, ajută să ne reamintim cum a fost ultima interacțiune și să o tratăm pe următoarea ca pe una similară. De exemplu, putem să pregătim o listă cu temele pe care dorim să le abordăm, dar și subiecte pe care preferăm să le evităm.

  1. Limitează contactul

Cu toții avem anumite “obligații” de familie, cum ar fi participarea la masa de Crăciun sau zilele de naștere. Cu toate acestea, putem să limităm aceste întâlniri sau comunicarea prin telefon la un număr de interacțiuni care ne permit să ne simțim confortabil. De exemplu, să participăm la petrecerea de Crăciun, dar nu și la masa de Paște. Chiar dacă este necesar să participăm, putem să ne asigurăm că timpul petrecut cu persoana toxică este scurt si discuțiile se limitează la teme mondene, de suprafață și la care ne simțim confortabil să participăm. De asemenea, putem să limităm timpul cu persoana respectivă la o întrunire de familie, petrecând timpul cu alte persoane și evitând să fim singuri cu acea persoană.

  1. Fii rezervat 

Când vorbim despre familie, e greu să ținem detalii ce țin de viața noastră personală private. Adesea însă, aceste detalii pot fi folosite împotriva noastră mai târziu, sau primite cu critici și batjocură. Avem mereu libertatea de a ține detalii personale private, cum ar fi relația sentimentală, noul loc de muncă sau detalii despre sănătatea noastră. Stabilirea limitelor ne permite să ne protejăm sentimentele și bunăstarea mintală. Când mergem la întâlnirile la care ne-am propus, putem să menținem conversația la nivel minim, impersonal și pozitiv, evitând să vorbim despre noi sau despre teme controversate.

  1. Renunță la contact

Dacă variantele precedente nu funcționează e momentul să ne gândim dacă această persoană merită să mai rămână în viață noastră. Este dificil să rupem o relație de familie, întrucât suntem condiționați să credem că un astfel de pas e greșit din punct de vedere moral. Într-adevăr, nu ne putem alege familia, dar putem să alegem oamenii cu care ne însoțim, ne putem alege acțiunile și să ne protejăm sentimentele. Pentru acest pas, e util să ne întrebăm: dacă aceasta persoană nu ar fi un membru al familiei, am alege voluntar ca el sau ea să facă parte din viață noastră? Poate fi mai util să luăm o pauză de la acest tip de relație, chiar dacă inițial ruperea relației va fi dificilă, decât să lăsăm o astfel de persoană să ne denigreze și să ne rănească emoțional în repetate rânduri.

Înainte de a alege încetarea contactului, e recomandat să ne asigurăm că avem un sistem de sprijin social, persoane cu care putem să vorbim, de la care putem cere ajutor sau sfaturi. Aceste persoane pot fi alți membri ai familiei, prieteni sau un psihoterapeut.

Articol redactat de Anda Solea, colaborator extern Minte Forte

 

REFERINȚE: 

Al Ubaidi BA (2017). Cost of Growing up in Dysfunctional Family. J Fam Med Dis Prev. 3:059. doi.org/10.23937/2469-5793/1510059

Campbell, S. (2019). But It’s Your Family…: Cutting Ties with Toxic Family Members and Loving Yourself in the Aftermath Paperback. Citit de la: https://www.amazon.com/But-Its-Your-Family-Aftermath/dp/1642790990

Fabrizio, K.K. (2015). Daughters Rising: Rising above the hidden messages of shame, guilt, and self-doubt passed down from mother to daughter. Citit de la: https://www.amazon.com/Daughters-Rising-messages-self-doubt-daughter/dp/1507799144

James, K. & MacKinnon, L. (2010). The Tip of the Iceberg: A Framework for Identifying Non-Physical Abuse in Couple and Family Relationships. Journal of Feminist Family Therapy. 22, 112-129. 10.1080/08952831003787867.