Implică-te
   
 

Suntem o organizație non-profit din Cluj-Napoca,
și suntem preocupați cu promovarea sănătății mintale

 

Prevenție

  • Metode de apărare  
  • 5 obiceiuri ale oamenilor sănătoși  
  • Obiceiuri ce mențin sănătatea mintală  

5 obiceiuri ale oamenilor sănătoși

Auzim de peste tot expresia „stil de viață sănătos” – dar ce înseamnă asta de fapt și de ce ar trebui să ne preocupe? Promotorii stilului de viață tind să prezinte o listă persuasivă de beneficii ale adoptării unor obiceiuri sănătoase și de costuri amenințătoare asociate cu „greșelile” pe care le facem în prezent în ceea ce privește sănătatea noastră. Prin urmare, pentru a ne debarasa de cuvinte tocite, folosite în exces, vă propun să ne întoarcem la definiția sănătății, pentru a înțelege de ce ar trebui să ne preocupe.

Sănătatea este o stare de bine la nivel fizic, mental și social, nu doar absența bolii sau a infirmității. (Organizația Mondială a Sănătății)

Așadar, a ne preocupa de sănătatea noastră înseamnă a tinde către o stare de bine la toate nivelele ființei noastre. Fizicul, mentalul și socialul se află într-un echilibru, fiind interdependente. Dacă ne simțim rău la un anumit nivel (de exemplu, suntem bolnavi), acest lucru ar putea să atragă după sine efecte la celelalte nivele (de exemplu, ne afectează dispoziția psihologică și dorința de a interacționa cu ceilalți). Dintr-o perspectivă biopsihosocială, ne putem imagina că „funcționăm” precum rotițele dintr-un mecanism de ceas:  fiecare „rotiță” pune în mișcare tot mecanismul (sau în cazul nostru, organismul).

fiecare „rotiță” pune în mișcare tot mecanismul

Acesta este motivul pentru care vorbim de un „stil” de viață atunci când vorbim despre promovarea sănătății: nu ajunge să „peticim” diferite zone problematice (cu câte un supliment alimentar sau un abonament de 3 luni la o sală de fitness) sub forma unui efort pe termen scurt, dintr-un impuls extern. Un stil de viață sănătos este mai degrabă un angajament interior pe termen lung. Dacă vă sperie cuvântul angajament (sau termen lung), trebuie să știți că acesta nu este ceva ce trebuie să forțăm să se întâmple, el va decurge în mod firesc atunci când înțelegem, atât rațional cât și emoțional, niște lucruri esențiale, fundamentale despre organismul nostru, ca întreg.

În cele ce urmează, vă prezentăm 5 astfel de asumpții care ghidează oamenii sănătoși în alegerile pe care le fac zi de zi, astfel încât „stilul de viață sănătos” nu este nici pe departe încă un efort pe care trebuie să îl facă într-un program și așa destul de încărcat.

1. Se hrănesc cu alimente cât mai apropiate de natură

Regula de aur în ceea ce privește dieta sănătoasă este simplă și intuitivă: cu cât mâncarea este mai puțin procesată și mai proaspătă, cu atât mai bine. Trucul este să gândim în termeni de valoare nutrițională: proteine, grăsimi, carbohidrați, fibre, vitamine, surse de apă. Prin urmare, întrebarea este: „Cum mă hrănește ceea ce mănânc eu aici?”. Iar răspunsul la această întrebare se află pe lista de ingrediente a produsului respectiv. Din fericire, chiar dacă industria alimentară nu este cel mai mare fan al sănătății noastre, producătorii de alimente sunt în continuare obligați să treacă pe spatele produselor absolut tot ce conține alimentul respectiv – prin urmare, o dietă sănătoasă începe prin a dezvolta discernământ cu privire la ceea ce mâncați. Și puțin scepticism.

2. Includ activitatea fizică în viața lor într-un mod plăcut

Este unanim acceptat faptul că sportul face bine. Dar nu orice fel de sport pentru oricine – pentru că există un soi de activitate fizică potrivită pentru nevoile și constrângerile pe care le avem fiecare dintre noi. Adesea, ideea de „a ne apuca de sport” poate să se asocieze în mintea noastră cu efort, chin, transpirații, într-un fel de gândire totul-sau-nimic. Trucul este să avem o perspectivă relaxată asupra sportului și să îl integrăm în rutina noastră zilnică: dacă facem jogging cu exces de zel timp de o săptămână și apoi abandonăm, efectul și beneficiile sunt minime. Spre exemplu, a alege în mod sistematic mersul pe jos în detrimentul mașinii pentru anumite trasee poate aduce beneficii substanțiale pe termen lung. A-ți cumpăra bicicletă împreună cu cel mai bun prieten poate fi o investiție în sport și distracție!

3. Dorm suficient și își venerează somnul

Cel mai bun bilanț al beneficiilor somnului vs. costurilor nesomnului puteți să îl faceți chiar voi: cum vă simțiți după o noapte de somn odihnitor vs. cum vă simțiți după o noapte în care nu ați dormit suficient? În presiunea de a face cât mai multe, de a fi productivi și de a nu rata nimic pe scena socială, somnul ar putea să pară o „pierdere de vreme”. Însă adesea uităm că o minte neodihnită este mai puțin productivă și nu se mai bucură la aceeași intensitate. Trucul este să aflăm cât ne face bine să dormim (7 ore? 8 ore? 9 ore?) și să luăm în calcul această cifră zi de zi. Nu degeaba li se impune copiilor o oră de culcare :). Acum e rândul nostru să facem asta pentru noi.

4. Află care este rolul și cauza obiceiurilor lor nesănătoase

Fie că este vorba despre fumat, alcool, droguri, pierdut nopțile, sărit peste micul dejun, navigat excesiv pe internet, jocuri de noroc, curățenie în exces, procrastinare, muncă în exces, cumpărături în exces, relații sexuale haotice, evitarea anumitor situații din cauza unor temeri nefondate etc... Fiecare dintre aceste obiceiuri are un anumit rol în viața noastră (îndeplinește o funcție specifică) și a apărut pe un fond și dintr-o cauză. Nimic din ceea ce facem nu este întâmplător. Tocmai de aceea nu funcționează prea bine să ne interzicem, pur și simplu, ceva. Trucul este să abordăm o atitudine de compasiune și înțelegere față de noi înșine: comportamentele noastre nu descriu întreaga noastră ființă: acea parte din noi care practică obiceiul nesănătos are, probabil, anumite nevoi care ar putea fi îndeplinite pe altă cale.

5. Investesc în relații pozitive cu persoanele apropiate

Domeniul relațiilor cu ceilalți poate fi cel mai complex – pentru că de cele mai multe ori, calitatea relațiilor cu apropiați depinde de mai mulți factori decât simpla noastră voință de a ne înțelege bine. Și de cele mai multe ori, prăpastia apare între teorie și practică: vrem să avem relații bune, știm că acest lucru ne menține starea de bine, dar apoi... se întâmplă viața, cu conflicte mărunte, stres, furie, timp limitat, cerințe și așteptări care se bat cap în cap. Trucul este să ne concentrăm pe partea pozitivă a relațiilor: să ne exprimăm recunoștiința și să ne cerem iertare atunci când e cazul, să nu uităm de gesturile mici de afecțiune, să ne exprimăm sentimentele în mod asertiv, să ascultăm pentru a fi ascultați... și nu în ultimul rând, să înțelegem că relațiile reprezintă o construcție comună, nu ceva „gata dat”.

Și (nu în ultimul rând) apelează la specialiști

Oamenii sănătoși nu se feresc de specialiști – fie ei medici, antrenori de sport, dieteticieni, consilieri sau psihoterapeuți. Înțeleg că rolul acestora este să îi ajute să facă o schimbare, să o mențină și să o integreze în viața lor. Fie că vor să mănânce mai sănătos, să facă mai mult sport, să doarmă mai bine, să renunțe la un obicei nesănătos sau să își îmbunătățească relațiile cu cei apropiați, oamenii sănătoși acceptă să fie sprijiniți în procesul lor de schimbare și dezvoltare.

Dacă vreți să dezbateți aceste lucruri alături de un specialist și dacă vreți să împărtășiți lucruri legate de stilul vostru de viață și altor oameni, vă așteptăm în Parcul cu Suflet, vineri, 19 iunie, ora 18:00 - un eveniment Minte Forte, din cadrul proiectului Psihoechilibru, desfășurat în zona verde din Parcul central. Vom organiza grupuri informale de discuție pe teme de: dietă, sport, somn, obiceiuri nesănătoase și relații, în care veți avea ocazia să vă exprimați, să împărtășiți, să aflați lucruri noi, într-un mediu relaxat. Intrarea este liberă.

https://www.facebook.com/events/111227419214077/

Totodată, Minte Forte vă sprijină prin intermediul proiectului Centrul Minții, care vă oferă consiliere și psihoterapie individuală și de grup, la prețuri accesibile.

http://minteforte.ro/activitate/centrul-mintii/

Articol redactat de psiholog Claudia Găgeanu