Potențialul sens (evoluționist) al problemelor noastre

by Admin, 01/06/2015

Data de 21 Mai a însemnat pentru Minte Forte lansarea proiectului Psihoechilibru, printr-un prim eveniment educativ. Proiectul vizează informarea și psihoeducația în probleme de sănătate mintală, astfel că prelegerea ținută de conf. univ. dr.Alina Rusu a dorit să explice dintr-o perspectivă evoluționistă posibilul sens al problemelor noastre psihologice.

În deschiderea prelegerii, conf. univ. dr. Alina Rusu a ținut să precizeze că abordarea evoluționistă nu-l exclude pe Dumnezeu și că discuția nu va fi una despre origini, ci despre despre posibilele modificări la care a fost supusă specia umană de-a lungul timpului.

De ce a fost nevoie de o abordare evoluționistă?

Plecând de la date empirice, s-a observat că fobiile apar în aceeași formă indiferent de cultură; de exemplu, teama de păianjeni se manifestă la fel atât în Japonia cât și în America.

Iar pentru a înțelege de ce anumiți oameni dezvoltă diverse fobii –de șoareci, înălțimi și spre amuzamentul unora dar drama altora, chiar față de puii de găină, trebuie luat în considerare felul în care psihologii spun că a evoluat mintea. Pionierii psihologiei evoluționiste (David Buss, Leda Cosmides, John Tooby și Steven Pinker) și-au propus să înțeleagă funcționarea creierului din perspectiva logicii selecției naturale și impactul pe care anumite trăsături îl are asupra reproducerii și a supraviețuirii.

Cam cum s-au întâmplat lucrurile?

Se vorbește de un punct de cotitură care a avut loc acum aproximativ 10.000 de ani, când s-a făcut tranziția de la o societate de tip vânători-culegători la cea de agricultori. Această schimbare a atras după sine modificări în stilul de viață și o regândire a semnificației pericolului; dacă până atunci pericolul putea fi unul direct, precum atacul anumitor animale, acum omul devine teritorial, începe să-și cultive pământul, să-și drămuiască resursele.
Totuși, deși traiul nostru actual se organizează în jurul cultivării –fie a intelectului, fie a pământului- vigilența și scanarea pentru pericole încă se reflectă în viața omului modern.

Care au fost presiunile constante pentru strămoșii noștri?

Omul a fost supus la o serie de presiuni ale speciei la care a trebuit să facă față pentru a supraviețui și a transmite genele mai departe. Aceste transformări sunt reunite sub eticheta de  ”mediu de adaptare evoluționistă” (environment of evolutionary adaptedness –EEA). Printre presiunile constante se numără:

  • Evitarea predatorilor
  • Găsirea hranei adecvate
  • Atragerea partenerilor
  • Formarea alianțelor
  • Abilitatea de a detecta intențiile celuilalt

Un lucru interesant în ceea ce privește formarea alianțelor este legat de bârfă. Ea a fost mult studiată din punct de vedere evoluționist (a se vedea cercetările lui Robert Provine) deoarece este o monedă de schimb și ne permite să știm cum să ne poziționăm față de anumite persoane din informațiile trecute prin filtrul subiectiv al celorlalți.

Care sunt posibilele explicații evoluționiste pentru vulnerabilitatea față de boală?

  • Anumite reacții (frica, panica, furia, tristețea) pot avea rol de apărare pentru psihicul nostru, însă noi le considerăm patologii/ boli psihice. De exemplu, depresia ar putea fi înțeleasă și ca nevoie a persoanei de a se retrage dintr-un mediu social cu foarte multe presiuni la care simte că nu mai poate face față.
  • Există anumite trăsături care sunt asociate cu potențialul reproductiv al individului, dar au costuri la nivel de sănătate și longevitate. De exemplu, știm că testosteronul se produce într-o cantitate mai mare la bărbați comparativ cu femeile iar din această cauză ei s-ar putea angaja mult mai frecvent în comportamente de risc (fumat, consum de alcool) ceea ce le-ar putea afecta sănătatea și scădea speranța de viață.
  • Nepotrivirile dintre mediul în care trăim și abilitățile corpului uman ar putea fi responsabile pentru bolile specifice acestei ere. Acum, spre deosebire de strămoșii noștri, petrecem majoritatea timpului stând într-o poziție de 90°, iar consecințele, sub forma diferitelor boli, nu întârzie să apară.

La nivel de individ cu siguranță aceste schimbări negative ne afecteză, însă întrebarea se pune dacă aceste lucruri nu sunt cumva în folosul speciei umane. Un lucru rămâne clar: selecția naturală nu s-a oprit, ci continuă să meargă mai departe.

Recomandări:

Carte: David Buss – Evolutionary Psychology. The new science of the mind o puteți accesa gratuit aici: http://emilkirkegaard.dk/en/wp-content/uploads/David-Buss-Evolutionary-Psychology-The-New-Science-of-the-Mind-2007-496p-Evolutionary-Psychology-3rd-ed.pdf

Carte: Robert Sapolsky – De ce zebrele nu fac ulcer?

Și online puteți găsi resurse multiple: https://www.ted.com/talks/robert_sapolsky_the_uniqueness_of_humans

Material realizat de Liana Cucu, voluntar Minte Forte