Abuzul emoțional reprezintă orice formă de comportament prin care victima este batjocorită, criticată, insultată sau manipulată, în mod repetat. Acest tip de comportament poate fi întâlnit în orice tip de relație, fie aceasta o relație de prietenie, de familie sau relație intimă.
Relațiile interpersonale sunt adesea dificile și necesită comunicare, compasiune și respect pentru a fi îmbunătățite sau păstrate. Cu toate acestea, când o relație are la bază comportamente recurente de abuz emoțional, mental sau verbal, aceasta poate produce traume emoționale și psihice pentru persoana abuzată, deseori având un impact negativ și asupra abuzatorului. Din acest motiv, o astfel de relație poate fi descrisă ca toxică. De asemenea, luând în considerare aceste efecte profund nocive și de lungă durată pentru victima abuzului, este necesar să facem diferența între relații în care există conflicte trecătoare și reparabile și relații abuzive emoțional.
Abuzul emoțional este adesea trecut cu vederea și nu este considerat problematic într-o relație pentru că nu lasă urme fizice. Cu siguranță asta nu înseamnă că acesta nu este la fel de dăunător pentru sănătatea mintală. Efectele nocive ale abuzului emoțional au fost intens studiate, iar cercetările arată că acesta împiedică dezvoltarea emoțională a victimei și duce adesea la anxietate, depresie și dependențe.
TIPURI DE ABUZ EMOȚIONAL:
Critica. Comentarii sarcastice, luarea în derâdere sau injurii și cuvinte folosite cu intenția de a degrada sunt câteva exemple. O persoana abuzivă va căuta cu precădere să atace în punctele sensibile, făcând comentarii legate de aspectul fizic, ocupația aleasă ori partenerul/prietenii pe care îi avem.
Deprecierea. Nerespectarea sau ignorarea opiniei personale, atât în privat cât și în fața altora. Tot ceea ce realizăm este trecut cu vederea, catalogat ca nesatisfăcător sau comparat cu realizările altor persoane, cu scopul de a ne diminua reușitele și pe noi ca persoane.
Victimizare sau proiectarea sentimentului de vinovăție. Abuzatorul poate refuza să ne mai vorbească, ne ignoră sau amenință că va pleca sau că își va face singur rău, insinuând direct sau indirect că noi purtăm vina pentru aceste comportamente.
Controlul. Direct, cum e atunci când ne este impus să facem ceva sau să încetăm să participăm la anumite activități, însă și exercitat prin tactici de manipulare ce pun la îndoială propriile noastre decizii, pentru a ne conforma alegerilor celeilalte persoane pentru noi.
Abuzul verbal. Amenințări, insulte sau intimidări verbale. Acest tip de comportament are ca scop înjosirea noastră ca persoane și inducerea sentimentului de frică.
Toate aceste tactici au ca scop manipularea și controlul și au adesea efectul de a ne face să ne îndoim de capacitățile noastre. Ele duc la scăderea stimei noastre de sine și la crearea unei imagini de sine negative și lipsite de apărare.
CUM ȘTIM CĂ E ABUZ?
În general, abuzul emoțional este mai dificil de recunoscut din diferite motive. Se poate să fim obișnuiți cu un astfel de comportament și să ne spunem că este normal, ignorând semnalele ce vin din interiorul nostru și gândindu-ne că e ceva în neregulă cu noi, că suntem noi prea sensibili. Alteori, ne gândim că dacă ne-am arăta deranjați de aceste comportamente, am dramatiza sau exagera ori am supăra abuzatorul. Astfel ajungem să minimalizăm importanța și impactul abuzului asupra noastră, ceea ce îi permite să existe în continuare.
Pentru a decide dacă un comportament este abuziv sau nu, dacă este mereu prezent sau parte dintr-un episod trecător, ne ajută să ne întrebăm cum ne simțim în raport cu comportamentul respectiv și să evaluăm relația cu acea persoană:
- Ne provoacă întâlnirile cu această persoană adesea emoții negative și ne fac să ne simțim incompetenți, proști sau răi?
- Relația constă în certuri interminabile, învinuire fără motiv, injurii, luare în derâdere și alte tratamente precum refuzul de a vorbi sau ostracizarea?
- Relația ne creează atât de mult stres încât ne afectează alte domenii ale vieții, alte relații sau sănătatea fizică ori psihică?
- Simțim că facem mereu eforturi să satisfacem dorințele celeilalte persoane din relație, pentru că trăim cu frica de a nu o supăra sau pierde?
- Admite vreodată persoana că a greșit față de noi sau încearcă să își schimbe comportamentul și să ne ia opiniile în considerare?
Dacă am răspuns cu „da” la cel puțin una dintre aceste întrebări este foarte posibil ca relația la care ne-am gândit să fie una toxică și să implice comportamente abuzive emoțional.
CE PUTEM SĂ FACEM DACĂ SUNTEM VICTIME ALE ABUZULUI EMOȚIONAL?
În primul rând, este important să înțelegem că nu putem schimba persoana care se comportă astfel cu noi. Schimbarea vine din interiorul persoanei și este posibilă doar dacă aceasta încearcă în mod activ să își evalueze greșelile și să își regleze comportamentul. Cu toate acestea, putem să considerăm următorii pași pentru a evalua relația și a lua măsuri în cazul în care abuzul emoțional continuă:
- Discuție constructivă. Ca prim pas, putem încerca să purtăm o discuție constructivă, să transmitem clar și ferm ce ne deranjează și să ne comunicăm limitele. Acest pas ne poate asigura că am făcut tot ceea ce ține de noi pentru a salva sau îmbunătății relația.
- Limitarea contactului. Dacă pasul anterior nu funcționează și cererile nu ne sunt auzite sau respectate, putem lua în considerare să ne îndepărtăm cealaltă persoană, limitând contactul. Putem face asta prin reducerea întâlnirilor fizice, dar și prin restrângerea interacțiunilor telefonice sau pe alte canale de comunicare.
- Întreruperea contactului. În ultimă instanță, e recomandat să luăm o abordare mai critică, să reflectăm la importanța reală a relației pentru noi și la măsura în care merită să suportăm consecințele asupra stabilității noastre emoționale pentru a rămâne în contact. Ca un pas intermediar, putem să luăm o pauză de la relație pentru o perioadă, însă în cazul în care abuzul persistă, singura variantă rămâne să scoatem complet persoana din viața noastră pentru a ne păstra sănătatea și stabilitatea emoțională.
Articol redactat de Anda Solea, colaborator extern Minte Forte
REFERINȚE:
Campbell, S. (2019). But It’s Your Family…: Cutting Ties with Toxic Family Members and Loving Yourself in the Aftermath Paperback. Citit de la: https://www.amazon.com/But-Its-Your-Family-Aftermath/dp/1642790990
Fabrizio, K.K. (2015). Daughters Rising: Rising above the hidden messages of shame, guilt, and self-doubt passed down from mother to daughter. Citit de la: https://www.amazon.com/Daughters-Rising-messages-self-doubt-daughter/dp/1507799144
James, K. & MacKinnon, L. (2010). The Tip of the Iceberg: A Framework for Identifying Non-Physical Abuse in Couple and Family Relationships. Journal of Feminist Family Therapy. 22, 112-129. 10.1080/08952831003787867.
Lammers, M., Ritchie, J. & Robertson, N. (2005). Women’s experience of emotional abuse in intimate relationships: A qualitative study. Journal of Emotional Abuse. 5, 29–64. https://doi.org/10.1300/J135v05n01_02
O’Hagan, K. P. (1995). Emotional and psychological abuse: Problems of definition. Child Abuse & Neglect, 19(4), 449–461. https://doi.org/10.1016/0145-2134(95)00006-T
Straus, M. A. & Sweet, S. (1990). Social psychological characteristics associated with verbal aggression between husbands and wives. In Research Report, Family Research Lab, Durham, NH: New Hampshire University.